Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Lituania: Propaganda poate fi contracarată prin educare și dezvoltare personală

Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Lituania: Propaganda poate fi contracarată prin educare și dezvoltare personală
Foto: delfi.lt

Propaganda în sine nu reprezintă o problemă. Problema apare când are loc „spălarea de creieri”. Există și propagandă cu efecte pozitive – propaganda drepturilor omului, a egalității de gen etc. Acest tip de propagandă nu prezintă riscuri, așa cum se întâmplă în cazul propagandei bazate pe minciună, ură sau incitare la ură, război. De această părere este Dainius Radzevičius, președintele Uniunii Jurnaliștilor din Lituania.

Într-o discuție la Vilnius cu un grup de jurnaliști de la Chișinău, jurnalistul a menționat că manipularea prin propagandă poate fi contracarată prin educație, cultură și dezvoltare personală, transmite IPN.

În Lituania, spune Dainius Radzevičius, propaganda persistă, însă aceasta nu are influență prea mare. Totuși, efectul de manipulare se simte în cazul unor anumite categorii de persoane, de regulă persoane care au peste 50 de ani. Nu neapărat nostalgici după vremurile sovietice, dar mai degrabă persoane care nu sunt instruite adecvat. Este vorba despre persoane care au citit ultima dată o carte în timpul anilor de școală, persoane care nu se mai interesează de nimic, nu cunosc limbi străine. Știu doar limba lituaniană și limba rusă, respectiv, urmăresc doar anumite posturi TV care emit în lituaniană și în rusă. Nu cunosc limba engleză, franceză, germană. Nu se pot informa pe multiple căi despre ceea ce se întâmplă în lume. Și în cazul acestor oameni propaganda are efecte negative.

Jurnalistul a dat exemplul propagandei rusești. Potrivit lui, politica promovată de către Federația Rusă constă în lupta economică și socială cu alte state în promovarea propriilor valori și distrugerea altora. În viziunea sa, cu acest tip de propagandă se poate lupta prin educare, cultură și dezvoltare personală. „Oamenilor care se închid într-un ghetou mic informațional sau cultural, sau social, le este greu să perceapă mecanismele democrației, liberalizarea pieței, toleranța sau alte valori. De regulă ei se limitează la principiile de dictatură și nu au nevoie de democrație. În acest caz provocarea constă în faptul ca numărul acestor persoane să fie mai mic, ca ei să înțeleagă ce înseamnă democrația”, a notat președintele Uniunii.

Referindu-se, în altă ordine de idei, la comunitatea lituaniană de jurnaliști, Dainius Radzevičius a spus că sunt mai multe comunități ale jurnaliștilor, iar uniunea pe care o reprezintă cuprinde în jur de o mie de membri – jurnaliști liber profesioniști sau care au contract cu anumite redacții. În breaslă se resimte o solidaritate, mai ales în subiecte-cheie, cum ar aprobarea unor legi importante sau atunci când se face presiune asupra unei redacții. Dainius Radzevičius a exemplificat cu un caz produs acum patru ani. Serviciul pentru Investigații Speciale a pornit o investigație ca să afle cine a furnizat în presă o informație cu privire la presupuse acțiuni din partea Federației Ruse împotriva Lituaniei prin discreditarea unor funcționari politicieni, inclusiv a președintelui lituanian. Se făceau presiuni asupra redacției ca să divulge sursa. În acel moment, jurnaliști din diferite redacții s-au mobilizat și au organizat o acțiune în fața sediului Serviciului pentru Investigații Speciale, aplaudând în semn de susținere a colegiilor.

Până la acest caz, Uniunea organiza împreună cu Serviciul pentru Investigații Speciale, premierea jurnaliștilor care scriu despre corupție, însă la acest concurs s-a renunțat. Potrivit lui Dainius Radzevičius, conform legislației, jurnalistul nu este obligat să divulge sursa decât în cazuri care vizează securitatea statului și doar după ce există o decizie de judecată. Altfel încalci Codul de etică a jurnalistului.

„Atunci când am elaborat Codul, încă în anul 1996, împreună cu colegii din Suedia, ei ne-au spus că Codul de etică este un cod al onoarei și al relației jurnalistului cu societatea, iar legile, orice lege, reprezintă o înțelegere între politicieni și parțial societatea. Legile se pot schimba în funcție de voința politică, și nu neapărat în direcția corectă. Acest lucru a fost dovedit în timp. Însă în relația jurnalistului cu societatea, încrederea societății rămâne a fi cea mai importantă valoare și în Cod acest lucru este stipulat”, a notat Dainius Radzevičius.

Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Lituania s-a referit și la colaborarea s-a cu Republica Moldova. Recent, în calitate de expert media a avut o deplasare în UTA Găgăuzia în cadrul unui proiect legat de dezvoltarea televiziunii publice din UTA Găgăuzia. În calitate media-expert s-a implicat la elaborarea proiectelor de lege pe segmentul mediatic, inclusiv pentru Republica Moldova. Totodată, jurnalistul lituanian a avut colaborări cu Consiliul de Observatori al Companiei publice „Teleradio-Moldova”. Potrivit lui, în această colaborarea a remarcat spiritul și dorința de a schimba lucrurile spre bine.

CELE MAI RECENTE STIRI

Lasă un răspuns